Lipsa mecanismelor de motivare a funcționarilor publici, a posibilității de co-finanțare și găsirea unor surse alternative de bani pentru investiții, absența unei culturi a parteneriatului, descentralizarea incompletă, care transformă acest proces într-o povară pentru autoritățile locale, și nu o oportunitate, sunt, în opinia prefectului de Bacău, Gabriel Berca, o parte din punctele slabe ale administrației băcăuane, în pragul integrării României în Uniunea Europeană, informează corespondentul Amos News.
Potrivit unei analize efectuate de specialiștii Prefecturii Bacău în aceste zile, dezavantajele continuă și în privința egalității de șanse, deoarece în Regiunea NE, la nivelul administrațiilor locale din mediul rural, femeile sunt reprezentate într-un procent de sub 2%. Și în turism există un indice redus de utilizare a capacității de cazare în funcțiune, respectiv 27,2 la sută, în comparație cu alte regiuni la nivel național, unde acest indice are valori ceva mai mari de 33 la sută.
Nici economia nu este un capitol unde performanțele județului să fi excelat în ultimii ani. "Perioada 1990-1999 s-a caracterizat prin capacitatea scăzută de adaptare la modificările intervenite în structurile piețelor de desfacere interne și externe, decapitalizarea intensă datorată creșterii inflației, devalorizarea accentuată a monedei naționale, volumului redus al investițiilor, ritmul lent al privatizării și restructurării, cadrul legislativ instabil și incoerent, care nu a stimulat investițiile străine și autohtone de capital. Din 2000 a început relansarea economiei, dar efectele nu au fost pe măsura", mai precizează prefectul Gabriel Berca.
Nici în agricultură lucrurile nu au mers mai bine. În județul Bacău exploatarea suprafețelor agricole se realizează pe suprafețe mici, forța de muncă este îmbătrânită, mai exact 28% din populația din mediul rural are peste 60 de ani, iar gradul mare de sărăcie a proprietarilor duce la dificultăți în cultivarea terenurilor.
Prefectul Berca este de părere că toate aceste rămâneri în urmă pot fi recuperate după intrarea în Uniunea Europeană, cu condiția ca proiectele de dezvoltare să fie gândite în special la nivel regional și nu local, pentru a se putea atrage surse mai consistente de finanțare.
