După ce în vara anului 2006 Ministerul Culturii şi Cultelor a anunţat lansarea unui nou proiect guvernamental de privatizare a sălilor şi grădinilor de cinematograf, RADEF a început atacul împotriva acestei iniţiative. Iniţiativa a devenit între timp decizie guvernamentală, iar sindicaliştii Româniafilm au continuat să se opună. Sindicaliştii se temeau că îşi vor pierde locurile de muncă şi acuzau Ministerul Culturii şi Cultelor de aducerea RADEF în pragul falimentului.

Pe fondul acestor probleme, la sediul MCC a avut astăzi loc o întâlnire între reprezentanţii conducerii ministerului şi liderii Sindicatului Liber "Româniafilm". Scopul acestei întâlniri a fost clarificarea unor chestiuni legate de strategia de vânzare a sălilor şi grădinilor de cinematograf aflate în proprietatea publică a statului şi în administrarea RADEF. În urma acestei întâlniri, Ministerul Culturii şi Cultelor a anunţat opinia publică că salariaţii, împreună cu conducerea nu şi-au îndeplinit anumite atribuţii legate, în special, de realizarea unei activităţi economice profitabile. Regia are în momentul de faţă datorii de aproximativ 6 milioane de lei la stat.

O mare parte dintre cinematografele din administrarea RADEF sunt în momentul de faţă închiriate şi funcţionează sub formă de baruri sau discoteci. Aşa cum recunosc ei înşişi, salariaţi RADEF au încheiat contracte de închiriere a cinematografelor, contracte care aveau diverse obiecte de activitate (bingo, distracţii şi divertisment, etc.); respectivele contracte au făcut ca numărul de cinematografe să scadă de la an la an, astfel încât, în 2005, mai existau aproximativ 40 de săli funcţionale, situaţie adusă în discuţie de sindicaliştii vorbesc, dar caută vinovaţi în actuala conducere a ministerului culturii şi cultelor. Ministerul a anunţat de asemenea că nu este cu nimic responsabil de situaţia actuală, întrucât Regia se afla în această situaţie dinaintea atualei conduceri a Ministerului.

O altă motivaţie pe care sindicaliştii o aduceau împotrivirii deciziei de privatizare era că, odată cu dispariţia RADEF, Fondul cinematografic nu ar mai avea resurse. La această problemă, MCC precizează că exploatanţii sălilor de cinema vor fi nevoiţi să plătească 3% din încasări.

Toate reacţiile oficiale din presă ale Regiei se contrazic totuşi într-un aspect: în toate materialele oficiale lansate de Regie se precizează că RADEF este pregătită de privatizare.

O altă cerere a sincialiştilor Românifilm este transformarea RADEF în societate comercială susţinând "că ar putea vinde direct cinematografele şi că ar putea obţine împrumuturi substanţiale în baza patrimoniului."

Sindicatul laudă managementul actual, dar sub actualul management regia a acumulat datorii la bugetul statului, faţă de distribuitori, precum şi la Fondul cinematografic, dând vina, de fiecare dată, pe "scăderea dramatică a numărului de spectatori".

Proiectul de strategie a fost discutat, de mai multe ori, existând şi semnături în acest sens, inclusiv semnătura domnului Mihail Ţintea, care, în calitate de director general trebuie să păstreze direct legătura cu sindicatul. Ori reacţia sindicaliştilor dovedeşte faptul că strategia nu este cunoscută sau că aceasta nu a fost discutată şi că membrii sindicatului nu au fost informaţi.

RADEF a acumulat datorii la stat din 2004 şi 2005 şi, informează MCC, va avea probabil şi în 2006. Salariaţii regiei, conducerea acesteia şi membrii consiliului de administraţie nu au fost împotriva strategiei, decât în momentul în care aceasta a fost înaintată la Ministerul Finanţelor Publice.

În toate materialele, prezentate sub semnătură, conducerea regiei a declarat că este pregătită pentru strategie, iar actualele contracte de închiriere au fost analizate.

O altă obiecţie a sindicaliştilor este aceea că cinematografele vor fi vândute pe lanţuri formate din 3-10 active. Dincolo de neînţelegerea faptului că aceste săli de cinematograf nu vor fi vândute, sindicaliştii refuză să ia în considerare construcţia sălilor multi-ecran, măsură folosită, în domeniul exploatării, şi în alte ţări. Este îngrijorător faptul că regia a obţinut rezultate aşa de slabe prin faptul că a continuat utilizarea sălilor cu 800 - 1000. Trebuie înţeles, consideră MCC, faptul că aceste săli nu sunt asemenea unor mall-uri şi că cinematograful de artă, de exemplu, funcţionează doar în săli de 50 -100 de locuri. Acest fapt îl dovedeşte şi succesul sălilor multiecran din România care au câştigari anuale cu mult peste cele ale Regiei.

Actuala conducere a Ministerului Culturii şi Cultelor a interzis orice închiriere sau asociere a sălilor de cinematograf până la elaborarea strategiei. Măsura nu a fost luată pentru distruge regia, aşa cum au declarat sindicaliştii, ci pentru că, în absenţa acesteia, ar fi fost afectată averea statului.

Regia a declarat până în momentul de faţă că datorită reacţiei sindicatului, conducerea RADEF a fost ameninţată cu demiterea, deşi despre acest lucru s-a discutat, în Colegiul ministerial, imediat după primirea Raportului Corpului de Control al Guvernului, care a avut loc înainte de prima conferinţă de presă a sindicatelor. Ministerul Culturii şi Cultelor a făcut public faptul că, în cazul în care echipa de control a ministerului va constata grave abateri, se poate ajunge la sancţiuni împotriva conducerii.

În acuzaţiile pe care sindicaliştii le-au adus până în momentul de faţă MCC nu se face clară o diferenţiere în termeni: ministerul nu vinde, ci privatizează sălile de cinematograf, ceea ce înseamnă că anumite proprietăţi ale statului vor fi date spre administrare unor alte entităţi, întrucât o proprietate a statului nu poate fi vândută ci doar administrată de alte organisme private.

La întâlnirea dintre reprezentanţii MCC şi sindicate au fost prezenţi secretarul de stat Ioan Onisei, membrul Consiliului de Administraţie al RADEF, Cornelia Paloş, un reprezentant al oficiului juridic al Ministerului Culturii şi Cultelor, Roxana Ionescu, preşedintele SL "Româniafilm", Maria Bikfalvi şi vicepreşedintele SL "Româniafilm", Bela Henter.