Mersul PD în 2006 s-a schimbat dramatic. De la dragostea neţărmuită pentru colegii liberali de alianţă la afecţiunea complice pentru platformişti, PD şi-a întărit şi mai mult poziţia în Alianţa, depăşind în sondaje Partidul Naţional Liberal.

Ianuarie

Nu se înţeleg şi... pace

Începutul de an pentru PD este marcat ce certurile cu UDMR pentru legea minorităţilor naţionale. PD are amendamente la actul normativ propus de UDMR. Biroul Permanent Naţional al PD s-a pronunţat pentru eliminarea dreptului de veto al Consiliului Naţional al Minorităţilor şi eliminarea Consiliilor Teritoriale ale Autonomiei Culturale. Emil Boc afirmă ca PD îşi menţine punctul de vedere conform căruia legea statutului minorităţilor naţionale trebuie să respecte Constituţia României şi amendamentele Comisiei de la Veneţia. Proiectul a fost respins de Senat. Mărul discordiei între PD şi UDMR este reprezentat de paragraful care oferă consiliilor minorităţilor naţionale un drept de veto în privinţa numirii conducerilor unor instituţii de cultură şi de învăţământ. Reprezentanţii PD vor ca aceste consilii să aibă doar un vot consultativ.

Tensiunile între PD şi UDMR se încing şi mai tare. Preşedintele UDMR, Markó Béla, a declarat că UDMR nu şantajează PD în problema admiterii în PPE. Reacţia liderului UDMR survine la o zi după ce preşedintele PD, Emil Boc, a apreciat că nu este corect, din punct de vedere politic şi moral, ca UDMR să şantajeze PD în plan extern pentru a obţine un proiect politic pe plan intern. Este vorba de legea privind statutul minorităţilor naţionale. Markó Béla a subliniat că UDMR având statutul de membru plin în PPE are şi drept de veto în ceea ce priveşte intrarea în PPE a altor formaţiuni politice din România, dar că Uniunea nu a ameninţat niciodată cu folosirea acestui drept de veto. Preşedintele UDMR s-a arătat deranjat de faptul că atenţionarea Uniunii la adresa PD a fost percepută drept un şantaj de către Emil Boc.

Ce-i al nostru...

Preşedintele Partidului Democrat, Emil Boc, a afirmat într-o conferinţă de presă ţinută la Cluj că formaţiunea sa susţine în continuare pe actualul ministru al Justiţiei, Monica Macovei. Afirmaţiile au fost făcute în contextul în care ministrul Justiţiei a fost acuzat în scandalul întâlnirilor cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu şi cu omul de afaceri Dinu Patriciu. Emil Boc a spus că ministrul Justiţiei este independent şi că nu va fi chemat să dea socoteală nici unui for politic. De asemenea, el a adăugat că actualul ministru al Justiţiei are o bună reputaţie în societatea civilă.

Fuziunea, un vis pierdut

Pentru prima dată se discută deschis despre stabilirea unui calendar al fuziunii PNL-PD, chiar dacă au fost făcute declaraţii numai din partea unui singur partid politic. Liderul PD, Emil Boc, a declarat, astăzi, că Biroul Permanent Naţional a decis un calendar cu date precise, desfăşurat pe perioada 1 februarie – 15 iulie. stfel, până la 31 martie se vor organiza dezbateri la nivelul organizaţiilor locale, urmând să fie constituite comisii paritare locale. Până la 30 aprilie vor fi organizate şi comisiile paritale judeţene. Potrivit calendarului propus de democraţi, între 1 şi 10 mai va fi instituită comisia pentru organizarea congresului de fuziune. În perioada 10 – 31 mai ar urma să fie finalizat statutul noii formaţiuni politice . Vor urma 15 zile în care acest document poate fi dezbătut şi amendat, după care, la 11 iulie, statutul să fie aprobat de forurile politice. Emil Boc a precizat că denumirea formaţiunii politice rezultate în urma fuziunii ar trebui să conţină, obligatoriu, componenta PNL-PD.

Februarie

Picătura care a umplut paharul... cui?

Preşedintele PD, Emil Boc, respinge atitudinea arogantă a UDMR faţă de România şi cetăţenii săi şi solicită, în continuare, acestei formaţiuni să aducă dovezi de loialitate sau să abandoneze coaliţia de guvernământ. PD, prin vocea liderului său, condamnă dublul limbaj utilizat de UDMR, unul în interiorul şi altul în afara ţării şi consideră inacceptabil ca parlamentari ai UDMR, plătiţi din banii tuturor contribuabililor cetăţeni români, nu numai să sublinieze faptul că nu reprezintă România, dar să facă în forurile europene propuneri menite să modifice Constituţia României, validată prin două referendumuri naţionale. mil Boc este de părere că ultimele declaraţii ale reprezentanţilor UDMR nu au reprezentat altceva decât "picătura care a umplut paharul" , după toate acţiunile şi demersurile în sensul obţinerii autonomiei teritoriale şi culturale, revizuirii Constituţiei României şi alte acţiuni neloiale la Consiliul Europei şi Parlamentul European.

Racolări. Cine, noi?

Pe culoarele Palatului Parlamentului, a circulat un zvon conform căruia PD ar dori să atragă cât mai mulţi deputaţi şi senatori, în special de la PRM şi PC, pentru a se dispensa de serviciile conservatorilor şi udemeriştilor în privinţa susţinerii cabinetului Tăriceanu. De altfel, “valul” de adeziuni înregistrate la PD, în ultima perioadă, pare să le dea “apă la moară” celor care susţin că preşedintele Emil Boc ar fi dat ordin să se facă tot posibilul pentru ca maghiarii şi conservatorii să părăsească Palatul Victoria. Astfel, deputatul Dănuţ Liga, trecut prin PRM şi PC, a revenit “la matcă”, democraţii primindu-l în partid şi pe Bogdan Cantaragiu, fost peremist, plecat de la Vadim Tudor cu “gruparea Ciontu”. De asemenea, se vehiculează că şi alţi parlamentari din Partidul Popular al lui Corneliu Ciontu vor ajunge la PD. La bursa zvonurilor sunt daţi deja ca “racolaţi” deputaţii William Brânză (afacerist prosper), Daniel Ionescu, Alexandru Ciocâlteu şi senatorul Dorel o­naca.

Seniorii liberali nu vor fuziune

Presedintele liberal Călin Popescu Tariceanu i-a convocat pe membrii senatului PNL la o discuţie pe tema oportunităţii fuziunii dintre PNL şi PD. Decizia a fost luată după ce mai mulţi dintre seniorii liberali şi-au exprimat dezacordul faţă de această propunere. Fondatorul partidului Radu Câmpeanu a salutat decizia preşedintelui Călin Popescu Tăriceanu şi spune că va lupta prin orice mijloace împotriva acestei fuziuni. ''Există foarte multe pareri care nu sunt de acord cu fuziunea şi e normal să fie aşa. În primul rând sunt seniorii partidului care sunt legaţi de ideile şi concepţiile liberale autentice. Dar sunt şi dintre cei mai noi, care înţeleg că e vorba de demagogie electoralistă din care nu rezultă decât o formaţiune hibrid care nu are nici un conţinut ideologic, conceptual sau doctrinar”, a mai spus Câmpeanu. Conducerea PD a refuzat să comenteze punctele de vedere ale seniorilor liberali. Preşedintele Emil Boc a declarat că democraţii vor lua în calcul doar punctul de vedere oficial exprimat de preşedintele PNL.

PD cere modificarea unor legi astfel încât demnitarii împotriva cărora a început urmărirea penală să poată fi suspendaţi din funcţii sau chiar demişi. Astfel de prevederi s-ar aplica în cazurile preşedintelui PSD al Camerei Deputaţilor, Adrian Năstase, sau vicepremierului PC George Copos. Pentru aceasta trebuie modificate regulamentele camerelor Parlamentului, precum şi legea răspunderii ministeriale.

Elena Udrea în PD

Aşa cum anunţase săptămâna trecută, 'blonda de la Cotroceni', fostul consilier prezidenţial Elena Udrea, nu a renunţat la viaţa politică şi a intrat în Partidul Democrat. Astfel, zvonurile care circulau prin presă au fost confirmate, organizaţia PD care a primit-o cu braţele deschise pe Elena Udrea, care nu a ştiut că Norvegia nu face parte din Uniunea Europeană, este cea a sectorului 1. Elena Udrea a fost aleasă la Consiliul PD din iarnă secretar general al partidului.

Seniorii o dau la întors

Preşedintele PNL, Călin Popescu Tăriceanu, s-a întâlnit din nou cu Senatul PNL, pentru a discuta controversata temă a fuziunii cu PD. După ce preşedintele acestui for, Constantin Bălăceanu Stolnici, trimitea o scrisoare tuturor membrilor PNL, în care le cerea să nu facă nici o derogare de la principiile liberalismului, la ieşirea de la întrevederea cu liderul PNL Stolnici a declarat că seniorii sunt de acord cu fuziunea, dar cu anumite condiţii. Printre acestea se numără păstrarea doctrinei liberale şi a numelui partidului.

De unde sare iepurele...

Proiectele de lege privind securitatea naţională au ridicat ceva obstacole în calea fuziunii PNL-PD. Grupurile parlamentare PNL din Senat şi Camera Deputaţilor au solicitat preşedintelui Train Băsescu desecretizarea acestor documente. Partidul Democrat a răspuns că proiectele vor fi făcute publice imediat de ce va decide forma finală. Liberalii spun că ar fi corect ca aceste iniţiative care urmează să reglementeze un domeniu atât de sensibil, cum este cel al organizării şi funcţionării serviciilor de informaţii, să fie transmise Comisiilor parlamentare de specialitate ca documente neclasificate Proiectele de lege privind securitatea naţională au fost prezentate în şedinţa CSAT din 13 februarie.

Partidul Democrat şi-a exprimat în aprilie dorinţa pentru modificarea formularelor pentru declararea averilor în forma susţinută de Guvern şi negociată cu Uniunea Europeană. Iniţiatorul ordonanţei de urgenţă privind modificarea formularelor pentru declararea averilor este ministrul Justiţiei, Monica Macovei.

PD are Consiliu

Consiliul Naţional de Coordonare al Partidului Democrat a decis să convoace la data de 25 iunie Convenţia Naţională Extraordinară. Acest for de conducere, la care şi-au anunţat prezenţa 4000 de membri ai Partidului Democrat, are rolul de a alege preşedintele formaţiunii, pe baza moţiunii care va obţine majoritatea voturilor exprimate de către delegaţi. Consiliul a aprobat, cu un singur vot împotrivă, modificarea articolului 89 din Statut, eliminind referirea la respectarea orientării social-democrate a moţiunilor care pot fi supuse votului Convenţiei Naţionale.

PD ia poziţie, în luna mai, vizavi de introducerea "abonamentului" lunar pentru consumul de gaze naturale arătând că cetăţenii ar trebui să plătească doar ce consumă.

Boc contra Preda

Până la începutul lunii iunie au fost depuse două moţiuni pentru Convenţia Naţionala Extraordinară a Partidului Democrat din 25 iunie. Prima moţiune a fost condusă de preşedintele interimar Emil Boc şi intitulată "România prosperă. România democrată". Cea de-a doua moţiune a fost depusă de vicepreşedintele Cezar Preda şi este intitulată "România puternică. România social-democrată. O nouă etapă, aceleaşi idealuri".

Moţiunea lui Boc, în frunte

Moţiunea "România prosperă. România democrată" depusă de preşedintele interimar Emil Boc este singura rămasă în cursa pentru preşedinţia Partidului Democrat. Vicepreşedintele Cezar Preda a anunţat la data de 8 iunie că retrage moţiunea social-democrată pe baza căreia îşi anunţase candidatura la conducerea formaţiunii. Proiectul programului politic al Partidului Democrat, supus votului Convenţiei Naţionale Extraordinare din 25 iunie, a fost prezentat organizaţiilor judeţene şi organizaţiei PD Bucureşti. Conform statutului, moţiunea adoptată de Convenţia Naţională cu jumătate plus unu din voturile valabil exprimate devine program politic al partidului pentru următorii patru ani.

Boc confirmat

Convenţia Naţională Extraordinară a PD a stabilit un nou program politic şi un nou statut, precum şi preşedinţii celor două Comisii Naţionale: Comisia Naţionala pentru Statut, Etica şi Litigii (CNSEL) şi Comisia Naţională pentru Revizie şi Control (CNRC). Principalele modificări ale statutului vizează introducerea funcţiei de secretar general, reducerea numărului de vicepreşedinţi de la 12 la 10 şi a numărului de secretari executivi de la 22 la 14. Programul politic al lui Boc a fost votat favorabil de 3.555 participanţi, 114 pronunţându-se împotriva. Astfel, Emil Boc, autorul moţiunii a devenit preşedintele Partidului Democrat, iar primul susţinător al moţiunii, Adriean Videanu a devenit preşedinte executiv. Conform statutului, Convenţia alege şi preşedinţii celor două Comisii Naţionale, anume Comisia Naţională pentru Statut, Etica şi Litigii (CNSEL) şi Comisia Naţională pentru Revizie şi Control (CNRC). Astfel, preşedinte al CNSEL a devenit deputatul Marian Jean Marinescu, cu 3.387 voturi pentru şi 253 de voturi împotrivă, iar preşedinte al CNRC a devenit deputatul Gheorghe Albu, cu 3.378 voturi pentru şi 255 voturi împotrivă.

Bilanţ după şase luni

Colegiul Director al Partidului Democrat a pus în dezbatere bilanţul primelor şase luni de activitate a miniştrilor Partidului Democrat precum şi obiectivele prioritare pentru viitor. Este vorba de activitatea celor şapte miniştri, membri ai Partidului Democrat şi a ministrului Justiţiei, independent politic, dar propus şi susţinut de către Partidul Democrat.

Pensii

Ministrul Muncii, Gheorghe Barbu, a cerut în iunie sprijinul Coaliţiei pentru propunerea sa de modificare a Legii 19, a pensiilor, precum şi realizarea unei legi de salarizare unice a bugetarilor contractuali. Ministrul democrat a arătat că pentru creşterea cu 30 la sută, în termeni reali, a pensiilor, sunt necesare majorări importante în următorii doi ani, menţionând faptul că este nevoie de o creştere progresivă de la 30 la 35 la sută şi ca valoarea punctului de pensie va trebui să crească, în aceeaşi perioadă, între 10 şi 12 la sută.

Iulie. PD intervine în scandalul retragerii trupelor româneşti din Irak, cerută de PNL. Democraţii susţin decizia CSAT şi a preşedintelui României privitoare la menţinerea trupelor româneşti în Irak. PD se exprima în favoarea demarării unor dezbateri publice pe acest subiect.

Grijă pentru populaţie

PD propune două variante de lucru în privinţa strategiei legată de energia termică pentru populaţie. Prima se referă la subvenţionarea preţului combustibilului, care ar însemna o scădere, la nivel global, a facturii la energia termică. Cea de-a doua variantă vizează acordarea de subvenţii familiilor cu venituri mici şi foarte mici, până în 5 milioane lei vechi, şi aplicarea unei cote diferenţiate celor cu venituri mari şi foarte mari.

Blaga ’încolţit’

Un ministru democrat a trebuit să dea lămuriri în privinţa modului cum a fugit sirianul Omar Hayssam din ţară. Vasile Blaga, ministrul de Interne, a declarat că Omar Hayssam a ieşit din ţara nu printr-un concurs de împrejurări, ci ajutat. Ministerul de Interne s-a angajat să stabilească modalitatea prin care sirianul a părăsit teritoriul ţării noastre, dar şi pentru a-l indentifica pe cel care l-a ajutat în acţiunea sa. Ministrul Blaga a cerut procurorului Parchetului emiterea mandatului internaţional pe numele sirianului.

Vânt de restructurare

PD apreciază decizia premierului Călin Popescu Tăriceanu privind restructurarea Executivului. Propunerea de restructurare a guvernului, prin reducerea numărului secretarilor de stat este utilă, dar nu suficientă, a fost poziţia Partidul Democrat care a cerut şi reducerea numărului de miniştri. PD a făcut primul pas prin renunţarea la postul de vicepremier, deţinut de Gheorghe Pogea, aşteptând ca şi partenerii de guvernarea să facă acelaşi lucru. Postul de vicepremier este vacant şi în aceste momente. PD a propus iniţial termenul de 1 iunie pentru începerea procesului de restructurare.

Febra CNSAS

Partidul Democrat publică în data de 5 septembrie dosarul de securitate al ministrului Radu Berceanu. Tot în aceeaşi lună, deputatul PD Cristian Rădulescu primeşte decizie de necolaborare cu poliţia politică a fostei securităţi potrivit unei decizii a CNSAS.

Comisarul român la UE

După retragerea conservatorilor de la guvernare, survenită ca urmare a nesusţinerii unor iniţiative legilative de colegii de Coaliţie, posturile de ministru al Economiei şi de vicepremier, precum şi unele de secretari de stat şi şefi de agenţii rămân vacante. S-a hotărât ca nominalizarea pentru postul din Comisia Europeană să fie făcută de premier, în vreme ce postul de ministru al apărării, eliberat de Teodor Atanasiu, să revină PD. Nominalizarea lui Tăriceanu a fost Varujan Vosganian. Acesta, după un atac furibund în presă vizavi de o aşa-zisă colaborare cu securitatea, renunţă la funcţie. Postul a revenit în cele din urmă, tot la propunerea primului-ministru, lui Leonard Orban, fost negociator şef adjunct al României cu UE. El urmează să se ocupe în echipa lui Jose Manuel Durrao Barroso de domeniul multilingvism.

PD trebuia să numească un reprezentant pentru funcţia de ministru al Economiei. După câteva zile de certuri a ieşit din joben ordonanţa privind trecerea OPSPI din subordinea Ministerului Economiei la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Cum PD s-a simţit trădat de faptul că urma să preia un minister golit de cea mai importantă componentă, a decis să renunţe la acest portofoliu. Varujan Vosganian, retras din cursa pentru obţinerea postului de comisar european, a fost desemnat ministru al Economiei din partea PNL. PD şi UDMR şi-au împărţit posturile lăsate libere de conservatori.

În acest timp, Theodor Stolojan şi ai lui platformişti macină Partidul Naţional Liberal. Partener de Alianţă ai PNL, Partidul Democrat respinge categoric orice asociere a sa cu problemele interne ale PNL. "Tot mai mulţi dintre cei care au fost susţinători ai Alianţei sunt astăzi în afara ei, în afara PNL, iar ceea ce se întâmplă la colegii liberali afectează actul de guvernare, stabilitatea politică, majoritatea parlamentară şi îndeplinirea promisiunilor făcute în programul de guvernare", a fost poziţia PD.

În scurt timp însă democraţii şi liberal-democraţii au început să se întâlnească săptămânal pe teme de politică internă. PD s-a arătat dispus să colaboreze cu PLD. Liberalii nu văd cu ochi buni întâlnirea dintre PD şi liberal-democraţii lui Theodor Stolojan. Pentru reprezentanţii PNL, decizia de colaborare a acestora poate fi un pas înainte spre un deznodământ negativ în Alianţă. Liberalii avertizează ca democraţii au în plan înlocuirea PNL cu PLD în Alianţă.

Fostul ministru al Agriculturii, Gheorghe Flutur, a anunţat în această săptămână că documentele de înfiinţare ale Partidului Liberal Democrat au fost depuse ieri la Tribunalul Bucureşti. Flutur spune că până la organizarea unui congres, preşedintele Biroului Executiv provizoriu al partidului va fi Theodor Stolojan.

Acesta va fi secondat de vicepreşedintele Gheorghe Flutur şi de un coordonator la nivelul Capitalei, în persoana lui Mircea Cinteză. Conducerea este asigurată de Adunarea Generală a Membrilor Fondatori formată din 13 membrii. "Valeriu Stoica, Mona Muscă, Raluca Turcan, Cristian Boureanu, Gabriel Sandu, Florin Popescu, Marian Hoinaru, domnul Ştirbeţ, Mihai Ţibuleac, domnul Iustian, domnul Radu F. Alexandru, domnul deputat Bardău şi senatorul Arion", a precizat Flutur componenţa forului de conducere al noii formaţiuni politice. Flutur afirmă că statutul prevede posibilitatea ca membrii şi simpatizanţii să depună proiecte la nivel local, regional. O altă noutate a statutului PLD este crearea unui comitet pentru politici publice.

Concluzii pe scurt:
-     fuziunea PNL cu PD iese din discuţie
-     Tăriceanu are o majoritate fragilă în Parlament
-     Declanşarea alegerilor anticipate este iminentă
-     PD se întâlneşte des cu iniţiatorii PLD